Ce este depanarea (debugging-ul)?

Depanarea este procesul de care nici un programator nu se poate despărți. Scopul ei este eliminarea defectelor și, Doamne! Cât de mult le plac defectelor să apară în programe!

Ok, un defect reprezintă un mod necorespunzător de funcționare a unui program. Ca atunci când ceri de la cantină piure și primești orez. Defectele apar din nenumărate cauze și le-am putea categoriza în două clase:

- defecte care țin de programator; și

- defecte care țin de mediu de programare sau de echipamentul folosit. (sau, altfel spus, care nu țin de programator)

Indiferent de categorie, tot cel care programează e de vină. E mai ușor de dat vina decât de a înțelege problema.

Problema cea mai mare e că, în cazurile aplicațiilor serioase (mari, făcute de mai mulți oameni), e extrem de dificil de estimat ce efect va avea codul scris de un programator din echipă asupra codului scris de altcineva. Comunicarea e foarte importantă. Chiar dacă funcția/metoda dezvoltată de un programator verifică datele de intrare (să zicem că e una: a care să fie între 1 și 10 ca valoare), altul va avea nevoie de nu-știu-ce mesaj sau mecanism care să fie activat când sunt trimise date înafara domeniului. Și algoritmul poate să fie corect, însă cineva va striga exprimând nemulțumire pentru că ceva la care programatorul nu se putea gândi/nu anticipa nu a fost implementat.

Asta spune multe despre experiența mea.

Oamenii tind să fie leneși. E o necesitate (conservarea energiei) și e de înțeles. Însă nu toată lumea știe că în programare trebuie să spui același lucru de 3 ori în 3 moduri diferite pentru că așa se construiește sfera ideii care trebuie puse în practică. E nevoie de specificitate și e recomandat să te repeți. Iar când lucrezi cu oameni care gândesc la fel, cu atât mai bine. Și mai ușor ca toată echipa să ignore o situație posibilă cu aplicația dezvoltată. Deci, e bine ca fiecare să gândească și să înțeleagă lucrurile diferit.

Altfel privit, depanarea e destul de ușoară. Ca proces.

1. Cineva e nemulțumit de ce face programul și primești un mesaj care descrie problema (în care parte a aplicației s-a întâmplat, ce pași sunt necesari pentru a o reproduce).

2. Verifici partea programului de care acel cineva s-a plâns și urmărești logica sa pas cu pas. Sunt unelte pentru a face așa ceva pentru aproape orice limbaj de programare. Și apoi corectezi.

Simplu, nu? Însă de un număr variabil de ori nimeni nu stă să documenteze problema și primești mesajul de genul „Chestia asta nu merge!”. Dacă firma/gașca de oameni formată are responsabili pentru testare, atunci e treaba lor să afle și să ofere mai multe detalii, altfel trebuie luată persoana încetul cu încetul și aflată problema. Doar un avertisment.